La adolescenții sportivi, nevoile nutriționale cresc, dar se acoperă, în cele mai multe cazuri, din alimente. Suplimentele nu se recomandă de rutină. Au sens doar pentru un deficit confirmat prin analize, cel mai des de fier sau de vitamina D, și numai la recomandarea medicului.
Articolul de față explică ce nutrienți merită urmăriți la fete și la băieți, ce analize au rost înainte de orice supliment, ce trebuie evitat și cum se împart responsabilitățile între părinte, antrenor și medic.
Ce sunt suplimentele alimentare
În UE, suplimentele alimentare sunt alimente, nu medicamente: produse al căror scop este să completeze dieta normală și care sunt surse concentrate de nutrienți sau de alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, comercializate sub formă de doze[1]. Ele completează alimentația, nu o înlocuiesc.
Nevoile adolescentului sportiv
Poziția Sports Dietitians Australia pentru adolescenții sportivi arată că aceștia au nevoi nutriționale specifice, pentru că la antrenament și competiție se adaugă cerințele creșterii. Recomandările ei[2]:
- alimentație adaptată efortului din fiecare zi, cu accent pe sănătatea pe termen lung;
- surse de carbohidrați și proteine de calitate, repartizate de-a lungul zilei, mai ales după antrenament;
- atenție la calciu, vitamina D și fier, la care adolescenții sportivi au un risc crescut de deficit;
- lichide curate, reci, suficiente, înainte, în timpul și după efort;
- nevoile se acoperă din alimente de bază, nu din suplimente.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) adaugă că, la cei mai mulți tineri sportivi, suplimentele pentru performanță nu aduc câștiguri semnificative față de cele date de pubertate, de alimentație și de antrenament, și atrage atenția asupra ratelor ridicate de contaminare a acestor produse[3].
Aportul energetic suficient este prioritar. Dietele restrictive sunt periculoase la această vârstă. Consensul Comitetului Olimpic Internațional (IOC) din 2023 descrie deficitul energetic relativ în sport (REDs): efecte negative asupra sănătății și performanței, la fete și la băieți, atunci când aportul de energie nu acoperă cheltuiala din antrenament[4]. Tulburările de ciclu menstrual, fracturile de stres, oboseala persistentă sau scăderea performanței cer un consult medical, nu suplimente alese individual.
Nutrienți de urmărit
La fete
| Nutrient | De ce contează | Supliment? |
|---|---|---|
| Fier | Risc crescut de deficit[2], mai ales cu menstruații abundente și efort intens | Doar după confirmarea deficitului prin analize |
| Calciu și vitamina D | Risc crescut de deficit[2]; importante pentru oase în perioada de creștere | Întâi din alimente; supliment la aport insuficient sau nivel scăzut de vitamina D |
| Magneziu | Contribuie la funcția musculară normală și la reducerea oboselii[5] | De regulă nu; se acoperă din alimentație |
| Omega-3 (EPA, DHA) | Surse: pește gras | Nu de rutină |
La băieți
| Nutrient | De ce contează | Supliment? |
|---|---|---|
| Proteine | Creștere și refacere; necesar acoperit din alimente repartizate pe zi[2] | De regulă nu. BCAA singuri nu au efect anabolic demonstrat[6] |
| Calciu și vitamina D | Risc crescut de deficit la adolescenții sportivi[2] | La aport insuficient sau nivel scăzut de vitamina D |
| Zinc | Aport posibil scăzut în alimentația restrictivă | Doar la deficit confirmat |
| Magneziu, potasiu | Funcție musculară și echilibru electrolitic | De regulă nu; se acoperă din alimentație |
| Vitaminele B | Metabolismul energetic | Nu, dacă alimentația e variată |
Colagenul nu are mențiuni de sănătate autorizate în UE[5] și nu există studii care să-l justifice la adolescenți.
Ce trebuie evitat
- Băuturile energizante și suplimentele pre-antrenament cu stimulente. AAP concluzionează că cafeina și celelalte stimulente din băuturile energizante nu au ce căuta în alimentația copiilor și adolescenților[7]. EFSA a considerat că datele nu permit stabilirea unui prag de siguranță propriu pentru copii și adolescenți[8].
- Băuturile pentru sportivi ca băutură zilnică. Consumul frecvent, cu calorii, poate crește semnificativ riscul de supraponderalitate la copii și adolescenți[7]. Apa e suficientă la antrenamentele obișnuite; electroliții au rost la efort prelungit, în căldură.
- Automedicația, pe baza recomandărilor de pe forumuri, rețele sociale sau de la colegii de sală.
Analize utile înainte de suplimentare
| Analiză | Ce arată |
|---|---|
| Hemoleucograma completă | Anemie, status hematologic |
| Fier, feritină, transferină | Rezervele de fier |
| Vitamina D (25-OH) | Statusul de vitamina D |
| Magneziu, potasiu, zinc | Echilibru mineral; magneziul din sânge reflectă însă slab rezervele totale[9] |
| Profil lipidic, glicemie | Starea metabolică |
| Funcția hepatică și renală | Utile înainte de suplimentare dacă există boli cunoscute |
Ce analize se fac, cum se interpretează și cât durează eventuala suplimentare stabilește medicul.
Anti-doping și calitatea produselor
Regulile anti-doping se aplică și sportivilor juniori, iar sportivul răspunde pentru orice substanță găsită în organism. Suplimentele pot fi contaminate: într-un studiu pe 634 de produse, 14,8% conțineau steroizi anabolizanți nedeclarați[10]. Dacă un supliment e recomandat medical, alege un produs cu loturi verificate independent: cum verifici dacă un supliment e testat anti-doping.
Întrebări frecvente
Pot adolescenții să ia suplimente fără analize?
Nu. Suplimentarea se decide după consult medical și, unde e cazul, după analize, ca să se evite atât deficitele, cât și excesele.
Sunt suplimentele necesare zilnic?
De cele mai multe ori, nu. Când e nevoie de un supliment, durata o stabilește medicul, în funcție de deficit și de analizele de control.
Proteinele afectează rinichii?
La adulții sănătoși, dietele bogate în proteine nu afectează funcția renală[11]. La adolescenți, necesarul de proteine se acoperă de regulă din alimente, iar în bolile renale aportul se stabilește cu medicul.
Pre-antrenamentele și energizantele sunt potrivite?
Nu. AAP le consideră nepotrivite pentru copii și adolescenți[7].
Pot suplimentele să înlocuiască mesele?
Nu. Suplimentele completează alimentația[1]. Creșterea și performanța depind în primul rând de mese complete și de un aport energetic suficient.
Care e rolul medicului?
Evaluează starea de sănătate, recomandă și interpretează analizele și decide dacă un supliment e necesar, ce doză și pe ce durată, în funcție de vârstă, sex, sport și istoric.
La adolescenții sportivi, baza sănătății și a performanței este alimentația completă, cu aport energetic suficient, somn și antrenament adecvat. Calciul, vitamina D și fierul merită urmărite, iar suplimentele au loc doar pentru un deficit confirmat, la recomandarea medicului. Energizantele și pre-antrenamentele trebuie evitate. Monitorizarea este o responsabilitate comună a părintelui, antrenorului și medicului.
Bibliografie
- Directiva 2002/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 10 iunie 2002 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la suplimentele alimentare. Act normativ.
- Desbrow B, McCormack J, Burke LM, Cox GR, Fallon K, Hislop M, et al. Sports Dietitians Australia position statement: sports nutrition for the adolescent athlete. Int J Sport Nutr Exerc Metab. 2014;24(5):570-584. doi:10.1123/ijsnem.2014-0031. PMID: 24668620. Poziție oficială Sports Dietitians Australia.
- LaBotz M, Griesemer BA; Council on Sports Medicine and Fitness. Use of Performance-Enhancing Substances. Pediatrics. 2016;138(1):e20161300. doi:10.1542/peds.2016-1300. PMID: 27354458. Raport clinic AAP.
- Mountjoy M, Ackerman KE, Bailey DM, Burke LM, Constantini N, Hackney AC, et al. 2023 International Olympic Committee's (IOC) consensus statement on Relative Energy Deficiency in Sport (REDs). Br J Sports Med. 2023;57(17):1073-1097. doi:10.1136/bjsports-2023-106994. PMID: 37752011. Declarație de consens IOC.
- Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei din 16 mai 2012 de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor. Act normativ.
- Wolfe RR. Branched-chain amino acids and muscle protein synthesis in humans: myth or reality? J Int Soc Sports Nutr. 2017;14:30. doi:10.1186/s12970-017-0184-9. PMID: 28852372. Revizuire narativă.
- Committee on Nutrition and the Council on Sports Medicine and Fitness. Sports drinks and energy drinks for children and adolescents: are they appropriate? Pediatrics. 2011;127(6):1182-1189. doi:10.1542/peds.2011-0965. PMID: 21624882. Raport clinic AAP.
- EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Scientific Opinion on the safety of caffeine. EFSA J. 2015;13(5):4102. doi:10.2903/j.efsa.2015.4102. Aviz științific EFSA.
- NIH Office of Dietary Supplements. Magnesium — Fact Sheet for Health Professionals. Actualizat 6 ianuarie 2026. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Magnesium-HealthProfessional/. Accesat 23 septembrie 2026. Fișă instituțională.
- Geyer H, Parr MK, Mareck U, Reinhart U, Schrader Y, Schänzer W. Analysis of non-hormonal nutritional supplements for anabolic-androgenic steroids - results of an international study. Int J Sports Med. 2004;25(2):124-129. doi:10.1055/s-2004-819955. PMID: 14986195. Studiu analitic, 634 de suplimente din 13 țări.
- Devries MC, Sithamparapillai A, Brimble KS, Banfield L, Morton RW, Phillips SM. Changes in Kidney Function Do Not Differ between Healthy Adults Consuming Higher- Compared with Lower- or Normal-Protein Diets: A Systematic Review and Meta-Analysis. J Nutr. 2018;148(11):1760-1775. doi:10.1093/jn/nxy197. PMID: 30383278. Revizuire sistematică și meta-analiză, 28 RCT, 1.358 de adulți.
Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos. Pentru recomandări personalizate, adresează-te medicului.
Articol redactat de echipa editorială HD Supplements, pe baza literaturii de specialitate.