Mitul „vitamina D doar iarna”

„Vitamina D se ia doar iarna" este într-adevăr o simplificare. Dar și o parte din ce se spune în locul acestui mit are nevoie de corecții.

Articolul de față explică ce înseamnă statusul de vitamina D, care sunt pragurile de referință în Uniunea Europeană, ce arată studiile mari despre fracturi și infecții respiratorii și când merită efectiv făcut un test.

De ce sezonul nu este singurul factor

Sinteza cutanată depinde de radiația UVB, care variază cu latitudinea, sezonul, ora din zi, pigmentarea pielii, suprafața expusă și folosirea protecției solare. La latitudinea României, sinteza este minimă pe perioada rece a anului.

Însă și vara pot exista situații cu sinteză redusă:

• timp scurt petrecut afară, la orele cu UVB;
• îmbrăcăminte care acoperă majoritatea suprafeței corporale;
• fototip închis;
• antrenamente exclusiv în interior;
• vârstă înaintată — sinteza cutanată scade cu vârsta.

Deci da, deficitul poate apărea în orice sezon. Dar concluzia practică nu este că toată lumea trebuie testată — ci că aportul de referință merită acoperit indiferent de anotimp.

Valorile de referință în Uniunea Europeană

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară a stabilit ^[1]:

• Concentrația serică țintă de 25(OH)D: 50 nmol/L (20 ng/mL), pentru toate grupele de vârstă și ambele sexe.
• Aport adecvat (AI): 15 µg/zi (600 UI) pentru adulți, copii peste 1 an, femei însărcinate și care alăptează. Pentru sugari 7–11 luni: 10 µg/zi.

Limita superioară de siguranță este de 100 µg/zi (4.000 UI) pentru adulți și adolescenți peste 11 ani, respectiv 50 µg/zi pentru copii de 1–10 ani ^[2]. Valoarea include aportul din toate sursele, inclusiv suplimente.

Praguri de interpretare

25(OH)D seric	Echivalent	Interpretare
<25 nmol/L	<10 ng/mL	Deficit sever — risc de rahitism la copil, osteomalacie la adult
25–50 nmol/L	10–20 ng/mL	Sub valoarea țintă EFSA
≥50 nmol/L	≥20 ng/mL	Valoare țintă EFSA pentru sănătatea osoasă [1]
>125 nmol/L	>50 ng/mL	Fără beneficiu suplimentar documentat
>250 nmol/L	>100 ng/mL	Risc de hipercalcemie și toxicitate

Hipercalcemia este indicatorul de toxicitate pe baza căruia a fost stabilită limita superioară; nivelul fără efect advers observat în studiile la bărbați a fost de 250 µg/zi, iar limita a fost fixată la 100 µg/zi cu factor de incertitudine ^[2].

Ce arată studiile mari — și unde se contrazic cu așteptările

Fracturi și căderi

Aici trebuie spus direct, pentru că este cea mai frecventă afirmație de pe site-urile de suplimente.

O revizuire sistematică cu meta-analiză și analiză secvențială a 81 de studii randomizate, cu 53.537 de participanți, a concluzionat că suplimentarea cu vitamina D nu previne fracturile sau căderile și nu are efecte relevante clinic asupra densității minerale osoase. Rezultatele au fost similare la doze mari și mici, inclusiv peste 800 UI/zi. Autorii formulează explicit că există puțină justificare pentru folosirea suplimentelor de vitamina D pentru menținerea sănătății musculo-scheletice la populația generală ^[3].

O meta-analiză ulterioară pe 7 studii randomizate, cu 71.899 de participanți peste 60 de ani fără afecțiuni osoase, a găsit același rezultat pe fracturi totale — și un semnal de risc crescut de fractură de șold la femei ^[4].

Infecții respiratorii

Aici există un efect, dar mic și condiționat.

O meta-analiză a datelor individuale din 25 de studii randomizate (10.933 participanți) a găsit o reducere a riscului de infecție respiratorie acută (raport de șanse ajustat 0,88; 95% CI 0,81–0,96). Efectul protector a apărut la administrarea zilnică sau săptămânală, nu la dozele mari în bolus, și a fost net mai puternic la cei cu valori inițiale sub 25 nmol/L (0,30; 95% CI 0,17–0,53) decât la cei peste acest prag (0,75; 95% CI 0,60–0,95) ^[5].

Actualizarea din 2021, pe 43 de studii și peste 48.000 de participanți, a confirmat direcția, dar cu un efect și mai mic (0,92; 95% CI 0,86–0,99), pe care autorii îl descriu ca reducere de risc redusă. Protecția a fost asociată cu doze zilnice de 400–1.000 UI, pe cel mult 12 luni ^[6].

Practic: beneficiul pe infecții este real, dar concentrat la persoanele cu deficit, la doze modeste administrate zilnic. Nu este un argument pentru doze mari.

Nutrigenetica: ce se știe și ce nu

Există într-adevăr variabilitate genetică în metabolismul vitaminei D. O meta-analiză a 8 studii, cu 1.038 de participanți, a evaluat patru polimorfisme ale genei receptorului vitaminei D. Rezultatele: BsmI și ApaI nu au arătat asociere semnificativă; pentru TaqI și FokI s-a observat o asociere cu un răspuns mai bun la suplimentare ^[7].

Ce nu rezultă din aceste date:

• că există un protocol validat de stabilire a dozei în funcție de genotip;
• că testarea genetică ar îmbunătăți rezultatele clinice față de simpla măsurare a 25(OH)D seric;
• că prevenirea supradozajului ar necesita informație genetică — limita de 100 µg/zi se aplică indiferent de genotip.

Interacțiuni medicamentoase

Câteva clase de medicamente influențează statusul de vitamina D și justifică discuția cu medicul curant:

• Anticonvulsivante (fenitoină, carbamazepină, fenobarbital) — accelerează catabolismul vitaminei D.
• Glucocorticoizi — afectează metabolismul vitaminei D și al calciului.
• Orlistat și colestiramină — reduc absorbția vitaminelor liposolubile.
• Diuretice tiazidice — cresc reabsorbția calciului; asocierea cu doze mari de vitamina D poate favoriza hipercalcemia.

Când merită testat

Aportul la nivelul valorii de referință (15 µg/zi) nu necesită testare prealabilă — este cantitatea considerată adecvată pentru populația generală.

Testarea 25(OH)D are sens când:

• există simptome sau semne sugestive pentru deficit;
• există factori de risc — malabsorbție, boală renală sau hepatică, obezitate, expunere solară foarte redusă;
• se ia sau se ia în considerare o doză mare, peste valoarea de referință;
• se urmărește răspunsul la un tratament de corecție a unui deficit documentat.

Decizia asupra dozei terapeutice și a schemei de administrare aparține medicului. Automedicația cu doze mari, fără evaluare, este scenariul în care apare riscul de hipercalcemie.

Mențiuni autorizate în UE

Pentru vitamina D, Regulamentul 432/2012 permite afirmații privind contribuția la: absorbția și utilizarea normală a calciului și fosforului, menținerea unor concentrații normale de calciu în sânge, menținerea sănătății oaselor și dinților, funcția musculară normală, funcționarea normală a sistemului imunitar și rolul în procesul de diviziune celulară.

Există și o mențiune autorizată separat privind reducerea riscului de cădere la persoanele de peste 60 de ani, asociată cu instabilitatea posturală și slăbiciunea musculară.

„Performanța sportivă" nu figurează în listă. Este o afirmație care nu poate fi asociată legal cu un supliment cu vitamina D comercializat în Uniunea Europeană.

Întrebări frecvente

Vitamina D se ia doar iarna?

Nu. Sinteza cutanată este minimă în sezonul rece la latitudinea României, dar poate fi redusă și vara, în funcție de expunere, îmbrăcăminte și fototip.

Ce formă este mai eficientă, D2 sau D3?

Colecalciferolul (D3) este forma folosită în majoritatea studiilor și în analiza pe baza căreia EFSA a stabilit aportul de referință ^[1].

Am nevoie de analize înainte de a lua vitamina D?

Pentru aportul la nivelul valorii de referință (15 µg/zi), nu. Pentru doze mari sau când există suspiciunea unui deficit, da.

Vitamina D previne fracturile?

La populația generală, cu status adecvat, datele nu susțin acest efect ^[3,4]. Corectarea unui deficit documentat este o situație diferită și rămâne o indicație medicală.

Reduce riscul de răceli?

Efectul există, dar este mic și se concentrează la persoanele cu deficit, la doze zilnice de 400–1.000 UI. Dozele mari în bolus nu au arătat beneficiu ^[5,6].

Merită un test genetic pentru stabilirea dozei?

Nu există un protocol validat de dozare în funcție de genotip. Măsurarea 25(OH)D seric răspunde direct la aceeași întrebare ^[7].

Vitamina D are roluri bine stabilite pentru os, mușchi și sistem imunitar, iar aportul de referință în UE este de 15 µg/zi, cu limită de siguranță la 100 µg/zi. Dincolo de corectarea unui deficit real, dovezile pentru beneficii suplimentare sunt mai slabe decât reputația acestui supliment — în special pe fracturi, unde studiile mari nu au găsit efect. Mai mult nu înseamnă mai bine.

Bibliografie

1. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Dietary reference values for vitamin D. EFSA J. 2016;14(10):4547. doi:10.2903/j.efsa.2016.4547.
2. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Scientific Opinion on the Tolerable Upper Intake Level of vitamin D. EFSA J. 2012;10(7):2813. doi:10.2903/j.efsa.2012.2813.
3. Bolland MJ, Grey A, Avenell A. Effects of vitamin D supplementation on musculoskeletal health: a systematic review, meta-analysis, and trial sequential analysis. Lancet Diabetes Endocrinol. 2018;6(11):847-858. doi:10.1016/S2213-8587(18)30265-1. PMID: 30293909. (81 de studii randomizate, 53.537 participanți)
4. de Souza MM, Moraes Dantas RL, Leão Durães V, Defante MLR, Mendes TB. Vitamin D Supplementation and the Incidence of Fractures in the Elderly Healthy Population: A Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. J Gen Intern Med. 2024;39(14):2829-2836. doi:10.1007/s11606-024-08933-1. PMID: 38997531. (7 studii randomizate, 71.899 participanți)
5. Martineau AR, Jolliffe DA, Hooper RL, Greenberg L, Aloia JF, Bergman P, et al. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data. BMJ. 2017;356:i6583. doi:10.1136/bmj.i6583. PMID: 28202713. (meta-analiză pe date individuale, 25 de studii, 10.933 participanți)
6. Jolliffe DA, Camargo CA, Sluyter JD, Aglipay M, Aloia JF, Ganmaa D, et al. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory infections: a systematic review and meta-analysis of aggregate data from randomised controlled trials. Lancet Diabetes Endocrinol. 2021;9(5):276-292. doi:10.1016/S2213-8587(21)00051-6. PMID: 33798465. (46 de studii randomizate, 75.541 participanți)
7. Usategui-Martín R, De Luis-Román DA, Fernández-Gómez JM, Ruiz-Mambrilla M, Pérez-Castrillón JL. Vitamin D Receptor (VDR) Gene Polymorphisms Modify the Response to Vitamin D Supplementation: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients. 2022;14(2):360. doi:10.3390/nu14020360. PMID: 35057541. (meta-analiză, 8 studii, 1.038 participanți)
8. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare.