Mitul „vitamina D doar iarna"

„Vitamina D se ia doar iarna" este într-adevăr o simplificare. Dar și o parte din ce se spune în locul acestui mit are nevoie de corecții.

Articolul explică ce înseamnă statusul de vitamina D, care sunt valorile de referință în Uniunea Europeană, ce arată studiile mari despre fracturi și infecții respiratorii, ce se schimbă la sportivi și când merită efectiv făcut un test.

De ce sezonul nu este singurul factor

Sinteza cutanată depinde de radiația UVB. Aceasta variază cu latitudinea, sezonul, ora din zi, pigmentarea pielii, suprafața expusă și folosirea protecției solare. La latitudinea României, sinteza este minimă pe perioada rece a anului.

Însă și vara pot exista situații cu sinteză redusă:

• timp scurt petrecut afară, la orele cu UVB;
• îmbrăcăminte care acoperă majoritatea suprafeței corporale;
• fototip închis;
• antrenamente exclusiv în interior;
• vârstă înaintată, pentru că sinteza cutanată scade cu vârsta.

Deci da, deficitul poate apărea în orice sezon. Dar concluzia practică nu este că toată lumea trebuie testată. Concluzia este că aportul de referință merită acoperit indiferent de anotimp.

Valorile de referință în Uniunea Europeană

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a stabilit [1]:

• Concentrația serică țintă de 25(OH)D: 50 nmol/L (20 ng/mL), pentru toate grupele de vârstă și ambele sexe.
• Aportul adecvat (AI): 15 µg/zi (600 UI) pentru adulți, copii peste 1 an, femei însărcinate și care alăptează. Pentru sugarii de 7–11 luni: 10 µg/zi.

Limita superioară de siguranță (UL), reconfirmată de EFSA în 2023, este [2]:

• 100 µg/zi (4.000 UI) pentru adulți, inclusiv femei însărcinate și care alăptează, și pentru adolescenții de 11–17 ani;
• 50 µg/zi pentru copiii de 1–10 ani.

Valoarea include aportul din toate sursele, inclusiv suplimente. Hipercalcemia persistentă și hipercalciuria au fost printre efectele adverse evaluate prioritar la stabilirea acestei limite [2].

Pragul „optim": un subiect fără consens

Articolele care prezintă 30–50 ng/mL ca standard unic omit o realitate importantă: pragul optim nu este stabilit.

EFSA și Institute of Medicine consideră 50 nmol/L (20 ng/mL) suficient pentru sănătatea osoasă la marea majoritate a populației [1,3]. Ghidul Endocrine Society din 2011 propunea un prag mai ridicat, de 30 ng/mL. Ghidul actualizat din 2024 l-a înlocuit și nu mai stabilește un nivel-țintă optim, pentru că dovezile clinice nu permit definirea lui [4].

Praguri de interpretare

25(OH)D seric	Echivalent	Interpretare
<25 nmol/L	<10 ng/mL	Deficit sever. Risc de rahitism la copil și de osteomalacie la adult
25–50 nmol/L	10–20 ng/mL	Sub valoarea țintă EFSA
≥50 nmol/L	≥20 ng/mL	Valoare țintă EFSA pentru sănătatea osoasă [1]
>125 nmol/L	>50 ng/mL	Fără beneficiu suplimentar documentat; posibile efecte adverse [3]
>250 nmol/L	>100 ng/mL	Valoare considerată excesivă; necesită evaluare medicală

Ce arată studiile mari și unde contrazic așteptările

Fracturi și căderi

Aici trebuie spus direct, pentru că este cea mai frecventă afirmație de pe site-urile de suplimente.

O revizuire sistematică cu meta-analiză și analiză secvențială a inclus 81 de studii randomizate, cu 53.537 de participanți. Concluzia: suplimentarea cu vitamina D nu previne fracturile sau căderile și nu are efecte relevante clinic asupra densității minerale osoase. Rezultatele au fost similare la doze mari și mici, inclusiv peste 800 UI/zi. Autorii concluzionează că există puțină justificare pentru folosirea suplimentelor de vitamina D pentru menținerea sănătății musculo-scheletice la populația generală [5].

O meta-analiză ulterioară pe 7 studii randomizate, cu 71.899 de participanți peste 60 de ani fără afecțiuni osoase, a găsit același rezultat pe fracturile totale. A apărut și un semnal de risc crescut de fractură de șold la femei [6]. Majoritatea participanților (circa 78%) au primit peste 1.500 UI/zi, adică de câteva ori aportul de referință.

Nuanța importantă: aceste studii au fost făcute în mare parte pe populații cu status vitaminic adecvat sau la limită. Ele arată că suplimentarea peste necesar nu aduce beneficiu. Nu arată că tratarea unui deficit documentat ar fi inutilă. Corectarea deficitului sever rămâne o indicație medicală clară.

Infecții respiratorii

Aici datele s-au schimbat în ultimii ani.

În 2017, o meta-analiză a datelor individuale din 25 de studii randomizate (10.933 participanți) a găsit o reducere modestă a riscului de infecție respiratorie acută (raport de șanse ajustat 0,88; IÎ 95% 0,81–0,96). Efectul a apărut la administrarea zilnică sau săptămânală, nu la dozele mari în bolus. A fost mai puternic la cei cu valori inițiale sub 25 nmol/L (0,30; IÎ 95% 0,17–0,53) decât la cei peste acest prag (0,75; IÎ 95% 0,60–0,95) [7].

Actualizarea din 2021 a confirmat direcția, dar cu un efect mai mic (0,92; IÎ 95% 0,86–0,99) [8].

Cea mai recentă actualizare, din 2025, a inclus studii noi, printre care unul cu peste 15.000 de participanți. Analiza principală, pe 40 de studii și 61.589 de participanți, nu a mai găsit un efect semnificativ statistic (0,94; IÎ 95% 0,88–1,00). Statusul inițial de vitamina D, vârsta, frecvența administrării și mărimea dozei nu au modificat rezultatul [9].

Practic: vitamina D nu poate fi prezentată ca mijloc de prevenire a răcelilor. Contribuția ei la funcționarea normală a sistemului imunitar este o mențiune autorizată, dar nu înseamnă prevenirea infecțiilor.

Sportivi și persoane active

Din perspectivă clinică, profilul de risc la sportivi ține mai mult de stilul de antrenament decât de sport în sine. Printre situațiile frecvente se numără:

• înotul în bazin acoperit;
• sporturile de sală;
• cantonamentele de iarnă;
• antrenamentele programate dimineața devreme sau seara.

Regulile rămân aceleași ca la populația generală: aportul de referință acoperit constant, iar testarea făcută atunci când există o indicație medicală, nu de rutină.

Pentru sportivii testați anti-doping, vitamina D nu este o substanță interzisă. Riscul vine din posibila contaminare a suplimentelor. De aceea, la acest grup se recomandă exclusiv produse testate independent, de exemplu cu certificare Informed Sport.

Nutrigenetica: ce se știe și ce nu

Există variabilitate genetică în metabolismul vitaminei D. O meta-analiză a 8 studii, cu 1.038 de participanți, a evaluat patru polimorfisme ale genei receptorului vitaminei D. Polimorfismele BsmI și ApaI nu au arătat o asociere semnificativă. Pentru TaqI și FokI s-a observat o asociere cu un răspuns mai bun la suplimentare [10].

Ce nu rezultă din aceste date:

• că există un protocol validat de stabilire a dozei în funcție de genotip;
• că testarea genetică ar îmbunătăți rezultatele clinice față de simpla măsurare a 25(OH)D seric;
• că prevenirea supradozajului ar necesita informație genetică. Limita de 100 µg/zi se aplică indiferent de genotip.

Este o zonă de cercetare activă, nu o practică standard. Măsurarea directă a 25(OH)D seric răspunde deja la întrebarea practică, fără un test suplimentar. Recomandarea testării nutrigenetice pentru stabilirea dozei de vitamina D depășește ce susține literatura actuală.

Interacțiuni medicamentoase

Câteva clase de medicamente influențează statusul de vitamina D și justifică discuția cu medicul curant:

• Anticonvulsivantele (fenitoină, carbamazepină, fenobarbital) accelerează catabolismul vitaminei D.
• Glucocorticoizii afectează metabolismul vitaminei D și al calciului.
• Orlistatul și colestiramina reduc absorbția vitaminelor liposolubile.
• Diureticele tiazidice cresc reabsorbția calciului. Asocierea lor cu doze mari de vitamina D poate favoriza hipercalcemia.

Când merită testat

Aportul la nivelul valorii de referință (15 µg/zi) nu necesită testare prealabilă. Este cantitatea considerată adecvată pentru populația generală. Ghidul Endocrine Society din 2024 recomandă împotriva testării de rutină a 25(OH)D la persoanele sănătoase [4].

Testarea are sens când:

• există simptome sau semne sugestive pentru deficit;
• există factori de risc: malabsorbție, boală renală sau hepatică, expunere solară foarte redusă;
• se ia sau se ia în considerare o doză mare, peste valoarea de referință;
• se urmărește răspunsul la tratamentul unui deficit documentat.

Decizia asupra dozei terapeutice și a schemei de administrare aparține medicului. Automedicația cu doze mari, fără evaluare, este scenariul în care apare riscul de hipercalcemie.

Mențiuni autorizate în UE

Pentru vitamina D, Regulamentul 432/2012 permite afirmații privind contribuția la [11]:

• absorbția și utilizarea normală a calciului și fosforului;
• menținerea unor concentrații normale de calciu în sânge;
• menținerea sănătății oaselor și dinților;
• funcția musculară normală;
• funcționarea normală a sistemului imunitar;
• procesul de diviziune celulară.

Există și o mențiune autorizată separat, prin Regulamentul 1228/2014, privind reducerea riscului de cădere la persoanele de peste 60 de ani, asociată cu instabilitatea posturală și slăbiciunea musculară [12]. Aceasta se bazează pe un aviz EFSA din 2011, care a considerat necesari 20 µg/zi din toate sursele. Mențiunea poate fi folosită doar pe suplimente care furnizează cel puțin 15 µg per porție zilnică. Meta-analizele mai recente nu au confirmat un efect asupra căderilor la populația generală [5]. Mențiunea rămâne legal permisă, dar dovezile au evoluat de la momentul autorizării.

„Performanța sportivă" nu figurează printre mențiunile autorizate. Nu poate fi asociată legal cu un supliment cu vitamina D comercializat în Uniunea Europeană.

Întrebări frecvente

Vitamina D se ia doar iarna?
Nu. Sinteza cutanată este minimă în sezonul rece la latitudinea României, dar poate fi redusă și vara, în funcție de expunere, îmbrăcăminte și fototip.

Ce formă se folosește, D2 sau D3?
Colecalciferolul (D3) este forma folosită în majoritatea studiilor clinice, inclusiv în cele citate aici.

Am nevoie de analize înainte de a lua vitamina D?
Pentru aportul la nivelul valorii de referință (15 µg/zi), nu. Pentru doze mari sau la suspiciunea unui deficit, da.

Vitamina D previne fracturile?
La populația generală cu status adecvat, datele nu susțin acest efect [5,6]. Corectarea unui deficit documentat este o situație diferită și rămâne o indicație medicală.

Reduce riscul de răceli?
Cea mai recentă meta-analiză (2025) nu a găsit un efect semnificativ statistic, indiferent de statusul inițial sau de doză [9].

Merită un test genetic pentru stabilirea dozei?
Nu există un protocol validat de dozare în funcție de genotip. Măsurarea 25(OH)D seric răspunde direct la aceeași întrebare [10].

Concluzie

Vitamina D are roluri bine stabilite pentru os, mușchi și sistemul imunitar. Aportul de referință în UE este de 15 µg/zi, iar limita de siguranță este de 100 µg/zi.

Dincolo de corectarea unui deficit real, dovezile pentru beneficii suplimentare sunt mai slabe decât reputația acestui supliment. Pe fracturi, studiile mari nu au găsit efect. Pe infecțiile respiratorii, efectul observat inițial nu s-a mai confirmat în cea mai recentă analiză.

Mai mult nu înseamnă mai bine.

Bibliografie

1. EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA). Dietary reference values for vitamin D. EFSA J. 2016;14(10):4547. doi:10.2903/j.efsa.2016.4547.
2. EFSA Panel on Nutrition, Novel Foods and Food Allergens (NDA), Turck D, Bohn T, Castenmiller J, de Henauw S, Hirsch-Ernst KI, et al. Scientific opinion on the tolerable upper intake level for vitamin D, including the derivation of a conversion factor for calcidiol monohydrate. EFSA J. 2023;21(8):8145. doi:10.2903/j.efsa.2023.8145.
3. Ross AC, Manson JE, Abrams SA, Aloia JF, Brannon PM, Clinton SK, et al. The 2011 report on dietary reference intakes for calcium and vitamin D from the Institute of Medicine: what clinicians need to know. J Clin Endocrinol Metab. 2011;96(1):53-58. [DOI neverificat]
4. Demay MB, Pittas AG, Bikle DD, Diab DL, Kiely ME, Lazaretti-Castro M, et al. Vitamin D for the Prevention of Disease: An Endocrine Society Clinical Practice Guideline. J Clin Endocrinol Metab. 2024 Aug. [DOI/PMID neverificat]
5. Bolland MJ, Grey A, Avenell A. Effects of vitamin D supplementation on musculoskeletal health: a systematic review, meta-analysis, and trial sequential analysis. Lancet Diabetes Endocrinol. 2018;6(11):847-858. doi:10.1016/S2213-8587(18)30265-1. PMID: 30293909. (81 de studii randomizate, 53.537 participanți)
6. de Souza MM, Moraes Dantas RL, Leão Durães V, Defante MLR, Mendes TB. Vitamin D Supplementation and the Incidence of Fractures in the Elderly Healthy Population: A Meta-analysis of Randomized Controlled Trials. J Gen Intern Med. 2024;39(14):2829-2836. doi:10.1007/s11606-024-08933-1. PMID: 38997531. (7 studii randomizate, 71.899 participanți)
7. Martineau AR, Jolliffe DA, Hooper RL, Greenberg L, Aloia JF, Bergman P, et al. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory tract infections: systematic review and meta-analysis of individual participant data. BMJ. 2017;356:i6583. doi:10.1136/bmj.i6583. PMID: 28202713. (25 de studii, 10.933 participanți)
8. Jolliffe DA, Camargo CA, Sluyter JD, Aglipay M, Aloia JF, Ganmaa D, et al. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory infections: a systematic review and meta-analysis of aggregate data from randomised controlled trials. Lancet Diabetes Endocrinol. 2021;9(5):276-292. doi:10.1016/S2213-8587(21)00051-6. PMID: 33798465.
9. Jolliffe DA, Camargo CA Jr, Sluyter JD, Aglipay M, Aloia JF, Bergman P, et al. Vitamin D supplementation to prevent acute respiratory infections: systematic review and meta-analysis of stratified aggregate data. Lancet Diabetes Endocrinol. 2025;13(4):307-320. doi:10.1016/S2213-8587(24)00348-6. [PMID neverificat] (40 de studii în analiza principală, 61.589 participanți)
10. Usategui-Martín R, De Luis-Román DA, Fernández-Gómez JM, Ruiz-Mambrilla M, Pérez-Castrillón JL. Vitamin D Receptor (VDR) Gene Polymorphisms Modify the Response to Vitamin D Supplementation: A Systematic Review and Meta-Analysis. Nutrients. 2022;14(2):360. doi:10.3390/nu14020360. PMID: 35057541. (8 studii, 1.038 participanți)
11. Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei de stabilire a unei liste de mențiuni de sănătate permise, înscrise pe produsele alimentare, altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la dezvoltarea și sănătatea copiilor.
12. Regulamentul (UE) nr. 1228/2014 al Comisiei din 17 noiembrie 2014 de autorizare și de refuzare a autorizării anumitor mențiuni de sănătate înscrise pe produsele alimentare și care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire.

Informațiile din acest articol au caracter general și nu înlocuiesc consultul medical. Valorile prezentate sunt valori de referință populaționale, nu scheme individualizate. Dozele terapeutice de vitamina D se stabilesc și se monitorizează medical, în special la persoanele cu boală renală, hipercalcemie, sarcoidoză, în sarcină sau în tratament cu diuretice tiazidice. Sportivii testați anti-doping trebuie să folosească exclusiv suplimente certificate independent. Suplimentele alimentare nu înlocuiesc o dietă variată și echilibrată și un stil de viață sănătos.

Transparență: HD Supplements comercializează suplimente cu vitamina D. Articolul nu recomandă un produs anume și a fost redactat pe baza literaturii de specialitate.

Articol redactat de echipa editorială HD Supplements.